Diplomaţie de jos, de la talpa ţării

Opinia generala a celor prezenti la summit este ca suntem capabili…mai ales cand suntem monitorizati, indemnati sau vizitati. Au fost in aceasta saptamana clipe de usoara satisfactie sa vezi la masa, culmea!, la Bucuresti, cupluri vesele formate din personaje precum Basescu, Tariceanu, Bush sau Putin. Greutatea celor numiti la urma ne-a facut chiar sa percepem discutiile cu sefii de stat din Rusia si SUA ca adevarate derby-uri intre runde de rutina cu Sarkozy sau Merkel. 

Impresiile de dupa summit sunt neasteptat de puternice si sunt in general laudative la adresa Romaniei iar unda aprecierilor se propaga atat din interior cat si din exterior.  Sa nu ne culcam insa pe o ureche caci briza de normalitate s-ar putea sa dispara la fel de repede cum a aparut. Un Basescu si un Tariceanu tragand, indraznesc sa risc spunand, abil, la aceeasi caruta (a se citi tara=Romania), reprezinta un moment demn de pastrat in videoteca de aur si-n editiile de colectie. Dialoguri captivante in majoritatea paragrafelor sunt expresia unui potential de normalitate degajat de cei aflati in prima linie a politicii romanesti. 

Un Basescu care hahaie simpatic langa Bush trece mai usor de sticla decat unul care striga “pasarica” si-apoi intra prin alunecare la gleznele lui Tariceanu. Un premier precum Calin Popescu Tariceanu in ipostaza de host la un eveniment international este de zece ori mai carismatic decat un liberal panicat iesi din casa negocierilor cu stanga lui Geoana sau a lui Iliescu.  Poza intreaga este poate exact ceea ce astepta eternul electorat de blazat, nu neaparat de dreapta, care si-n 2004 a votat contra…

Din nefericire, romanul sufera la capitoul concentrare, este partasul finalurilor de meci tensionate si face boacane cand nu te-astepti. Am dreptate domnule Hasotti? Dumneavoastra, Jandarmeria ce parere aveti? La un eveniment in care romanii s-au autodepasit, in care au pus pe masa tacamurile cele mai bune, vorbele cele mai intelepte si politcienii cei mai titrati ai momentului, un deminitar al stirilor de ocazie a venit murdar pe talpa de mirosul propriilor declaratii. E drept,sunt suficienti cei ce-l vor scuza spunand ca e vina contextului si-a tinerilor cu intetii protestatare ca i-au provocat senzatia dreptului de a emite in spatiu public judecati de care incercam asiduu sa ne indepartam. 

Suma tutoror celor intamplate si discutate ne determina sa fim, aici jos, la talpa tarii, periculos de puerili si increzatori admitand ca a fost bine si frumos la summit. Micile nedreptati de care a pomenit reputatul membru PNL n-au umbrit nici macar jumatate din ce s-a incercat a fi pus in lumina. Ramane doar regretul ca a fost frumos dar a mirosit urat. Sa speram ca alegand drumul spre vest nu vom mai respira nicio adiere toxica si nici spatiul public nu va mai fi contaminat de agentii microbieni crescuti si dezvoltati in CAP-uri comuniste. 

p.s. Stiti cum mi se par in general scuzele dupa gafele politicienilor? Ca cele dupa flatulatie...