De Sfintele Pasti

Slujba mare de Sfintele Pasti, ca de obicei. Inaltele fete bisericesti sunt patrunse spiritual de importanta momentului, e doar o data pe an, cea mai insemnata sarbatoare a Crestinatatii. Nu doar spiritual sunt patrunse, ci si fizic : si-au imbracat straiele preotesti cele bune, cele de sarbatoare. Totul lumineaza a fir de aur, a matasuri si brocarturi scumpe, pietrele batute in monturi complicate scanteiaza ca stelele cerului. Or fi pietre pretioase, o fi aur acela ?

Straiele bogate reusesc cu greu sa ascunda trupurile bine hranite, in care isi vor fi gasit sfarsitul turme intregi de miei si alte biete necuvantatoare.

Obrajii bucalati se misca in ritmul cuvantarii Sfintei Slujbe. Se canta cu mare convingere si tunatoare glasuri “Christos a inviat din morti”, se canta tare, barbateste, geamurile vibreaza. Se imparte lumina, cea adusa cu avionul, tocmai din Tara Sfanta. Scump aranjament floral si la sfintele lumanari, din creatia aceea efemera ar manca o saptamana un om sarac.

Se cuvanteaza slujba mai apoi. Iarasi cu voce tunatoare, barbateasca, de oameni ce detin adevarurile absolute. Nici o indoiala, nici o smerenie in acele voci, totul e sigur, tunator si absolut.

In curtea catedralei lumea priveste. Pe fetele multora se citeste indoiala, nesiguranta. Oamenii ar vrea altceva, simt asta, stiu asta. Ar vrea sa simta magia momentului, sa simta Duhul Mantuitorului pogorandu-se asupra lor. In van ! Merg apoi catre casa, ocrotindu-si lumanarile aprinse, merg cu sentimentul datoriei implinite. Se asaza la masa, desfac butelcile cu vin si devoreaza mieii pregatiti cu grija, din vreme. Pana mai acum 2 – 3 zile, delicatele fapturi zburdau pe pajisti, sub soarele bland al primaverii. Li s-au luat vietile inainte de a fi apucat sa le traiasca, in numele sarbatoririi Mantuitorului nostru.

Televizorul ne invata cum sa mancam cumpatat, ce pastile sa luam si cate degete sa bagam pe gat ca sa scapam de prea-plinul burtii.

A mai trecut un Paste.