avem program
Eu când vreau să fluier, fluier intră azi în cinematografe
Entertainment
Vineri, 26 Martie 2010
Alex Nicolescu
- Currently 4.64/5
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
Da-i o nota! Nota curenta:
4.6
În fiecare an există un film românesc care adună cele mai cele dintre premii și cele mai bune reacții din partea criticilor. Anul trecut a fost Polițist, adjectiv. Anul acesta este anul Eu când vreau să fluier, fluier. Astăzi, în sfârșit, ne-a venit și nouă rândul să vedem filmul care a primit Ursul de Argint la Festivalul Internațional de Film de la Berlin.
Filmul reprezintă debutul în lungmetraj al regizorului Florin Șerban și este adaptarea pentru marele ecran a unei piese de teatru scrise de Andreea Vălean. Din mult-lăudata distribuție a Eu când vreau să fluier, fluier fac parte, pe lângă un grup de deținuți de la Penitenciarul pentru Minori și Tineri Craiova, Ada Condeescu, George Piștereanu și Clara Vodă.
“După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă după mult timp din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana, venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii… Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice...”
Potrivit site-ului oficial al filmului, Eu când vreau să fluier, fluier are astăzi premiera în București și Cluj. Începând de vinerea următoare, filmul va ajunge și în restul țării - Constanța (2 aprilie), Craiova (9 aprilie), Brașov (9 aprilie), Timișoara (16 aprilie), Arad (23 aprilie).
smart guess: Trebuie să vedem filmul ăsta. Și nu mai, gata, m-am săturat de scuza aia, „filmele românești îmi fac rău”, și m-am săturat și de ideea preconcepută că „filmele românești sunt plicitistoare”. La fel de tare mă enervează și partea cu „noi nu știm să facem filme comerciale”. Poate, dar știm să facem filme de artă. Așa că hai să facem din Eu când vreau să fluier, fluier un film de artă cu succes comercial. La cinema, adunarea!