Nici desenele animate “clasice” nu mai sunt bune

Cercetatorii de la Universitatea Carleton au analizat 47 de fime Disney, lansate intre 1937 si 2006, si au ajuns la concluzia ca acestea ofera un mesaj gresit in ceea ce priveste pericolul care vine din partea unor adulti si ca ingreuneaza eforturile de a-i educa pe copiii de astazi in ceea ce priveste siguranta personala.

Pe de o parte, de exemplu, atunci cand Pinocchio (in filmul biografic cu acelasi nume) este amenintat de personajele adulte (si rele) John si Gideon, reactia personajului principal este una de autoinvinuire. De aici putem trage foarte usor concluzia ca Pinocchio duce la scaderea respectului de sine in randul pre-adolescentilor din lumea intreaga.

Pe de alta parte, personaje ca Mowgli din Cartea Junglei sau Alice din jurnalul ei de calatorie in Tara Minunilor fac fata amenintarilor venite din partea adultilor, pe cont propriu. Se pare, insa, ca nici aceasta atitudine nu este benefica pentru micii privitori. Ei ar putea, astfel, sa considere inutile sfaturile si ajutorul adultilor din jurul lor.

In zece dintre filmele studiate, cercetatorii au gasit exemple de “contact personal nedorit”, iar in alte patru, copiii sunt prezentati in situatii riscante, in care sunt abordati de adulti, ce le promit recompense in schimbul prieteniei.

smart guess: Sunt de acord ca lumea in care traim acum e ceva mai periculoasa decat cea in care au fost realizate filmele clasice Disney. Cu toate astea, o astfel de reactie mi se pare mult exagerata. Daca ne luam dupa astfel de criterii, mare parte din povestile de pe lumea asta ar trebui evitate, pentru ca, de exemplu, copiii s-ar putea apuca sa fure de la bogati si sa dea la saraci, sa sara de nebuni prin copaci, atarnati de liane, sau sa fugareasca iepurii, in cautarea taramurilor magice.