Tot de alexmazilu:

« Precedenta

Si romanii plang…

Urmatoarea »

Lumina

alexmazilu spune:

Mergea agale. Parca mai fusese aici… Culorile nu mai erau aceleasi… Valurile se spargeau de tarm, iar chemarea vrajitoarei albastre se auzea de undeva, din departari. Fasia subtire de piatra umeda se pierdea in mare. Nu a avut curajul sa faca un efort de memorie pentru a descoperi de unde isi amintea atat de bine vuietul surd, suierul vantului si racoarea inserarii. Aproape nu isi dorea sa priveasca in acea directie. Siluete cunoscute se plimbau agale pe piatra alunecoasa si disparura in cateva clipe… Era rece si se intuneca la fel de repede…

Plimbare pe mare
de alexmazilu