0°C
Terry Gilliam este unul dintre cei șase membri ai trupei de comedie Monty Python. El este, poate, cel mai cunoscut dintre toți, cariera sa de regizor fiind (oarecum) răsunătoare. Cu filme ca Brazil sau Fear and Loathing in Las Vegas, domnul Gilliam a reușit să se reinventeze, lăsând în urmă cariera de comediant. The Imaginarium of Doctor Parnassus este cel mai recent proiect al său, o alegorie fantastică despre... imaginație. Din păcate, filmul de față mai este cunoscut și din cauza faptului că este ultimul proiect în care Heath Ledger a apucat să mai joace.
În prezent, Dr. Parnassus este un artist ambulant, alcoolic și care, aparent, nu mai are niciun motiv să trăiască. Viața sa mizerabilă și fără viitor se schimbă, însă, când salvează de la moarte un strain cel puțin misterios și când trecutul îl ajunge din urmă.
După moartea sa, rolul lui Heath Ledger a fost schimbat, australianul fiind înlocuit în diverse părți ale filmului de către Johnny Depp, Colin Farrell și Jude Law. Pe lângă interpretările speciale ale celor patru actori (Ledger demonstrează dincolo de moarte că avea un talent rar), The Imaginarium of Doctor Parnassus se bucură și de participarea altor nume de calibru, ca Tom Waits sau Christopher Plummer.
smart guess: Nu e cel mai bun film regizat de Gilliam, dar,
din punct de vedere vizual, merită fiecare minut petrecut în cinema. Din păcate,
povestea nu este pe măsura realizării și a actorilor. Cu toate astea, poate fi unul
dintre filmele care merită o șansă.
Dr. Parnassus (The Imaginarium of Doctor Parnassus)Author's Note: The following is a work of fiction. Any resemblance to persons living or dead is purely coincidental. Especially you Jenny Beckman. Bitch. Narrator: This is a story of boy meets girl. But you should know up front, this is not a love story. Când un film începe aşa, ştii că nu ai de-a face cu o comedie romantică obişnuită. Nu sunt un fan al acestui gen, dar recunosc că uneori iubesc filmele lejere, dar, în acelaşi timp, bune. Din punctul ăsta de vedere, (500) Days of Summer este o binecuvântare cinematografică.
Povestea e simplă, banală, clasică. Felul în care e spusă şi personajele care o trăiesc reprezintă, însă, sarea şi piperul acestei mici bijuterii de cinema independent.
El şi
ea se potrivesc, se iubesc, se despart. El, Tom Hansen (Joseph-Gordon Levitt),
este un tânăr architect ce lucrează ca designer de cărţi poştale şi care, toată
viaţa sa, şi-a căutat Aleasa. Ea, Summer Finn (Zooey Deschanel), este noua
asistentă a şefului lui, tânără, drăguţă şi fără niciun pic de credinţă în Iubirea
Adevărată.
(500) Days of Summer are o poveste non-lineară, debutând cu momentul în care Tom şi Summer se despart şi alternând, de-a lungul filmului, între momentele de început ale relaţiei, când totul era frumos şi simplu, şi cele de sfârşit şi chiar de după despărţire, când Tom încearcă să îşi recucerească Dragostea Vieţii.
Chimia dintre cei doi actori este aproape de perfecţiune, iar personajele intră în categoria aia de tipi şi tipe cool cu care îţi doreşti uneori să te identifici. Soundtrack-ul filmului este şi el foarte reuşit şi bine ales, incluzând artişti ca The Smiths, Pixies, Regina Spektor, Simon & Garfunkel sau Doves.
(500) Days of Summer este debutul în lungmetraj pentru Marc Webb, american ce a regizat videoclipuri pentru numeroşi artişti, cum ar fi Santana, Green Day, Maroon 5, Snow Patrol, Incubus sau My Chemical Romance.
smart guess: E una dintre puţinele comedii romantice destinate părţii masculine a publicului, dar pe care o vor aprecia şi femeile. E, poate, cel mai reuşit produs de genul ăsta (comedie indie) din ultimii ani. E numai bun atunci când nu vrei un film prea complicat sau unul prea prost. E de văzut. Acum!
Alex Nicolescu
[0.0246]
