Seventh Tree

Alison Goldfrapp si Will Gregory sunt doi englezi care in 1999, cand s-au format ca trupa, au adus un sound fresh in muzica electronica. Vocea si lookul lui Alison, care aminteste de Nico a celor de la Velvet Underground, au fost ingredientele secrete care au upgradat sintetizatorul lui Will. Ce rezulta este muzica ultimelor decenii: electronica mai cu infuzie de musetel, care incearca sa-si depaseasca conditia de nightlife entertainer si sa iasa pe scena, in aerul curat al festivalurilor.  

E posibil insa ca soundul slow de pe albumul asta, ultimul, lansat in februarie 2008, sa fi dezamagit cativa fani dependenti de ritmul mai agresiv si combinatia de glam rock si synthpop de pe penultimul album, „Black Cherry”. Oricum, e foarte posibil ca atunci cand vor iesi din sevraj sa se drega tot cu „Seventh Tree”. Sa rupi putin ritmul, cand si cand, n-a stricat nimanui.

E o muzica cu potential... pacifist, ca o mangaiere pe crestetul rockului vechi, popului, glamului, danceului etc. care cu siguranta le-a adus noi fani, din alte zone muzicale.

In rest: senzatie de revivals, "Hold me tight! Don’t cry! Let’s lounge! Sloooooooooow! Take it easy!" feel ;) Atmosfera ireala. Zen. Cald, delicat si personal. Senzual. Ambiental. O pauza binemeritata pentru cei care danseaza prin cluburi toata noaptea.

Singleurile „A&E” si „Happiness” sunt deja in heavy-rotation pe la radio, in caz ca nu stiti de unde sa-i luati. Al treilea single, „Caravan Girl”, se lanseaza in iunie 2008. Piesele suna al naibii de bine, atat de bine ca nu esti sigur daca e muzica electronica sau doar muzica buna ;)

Nu-s rock, da’ cumva... they rock!

smart guess: imi place ca o chitara acustica valoreaza mult (cand si cand) si pentru o trupa electro :)

Anca R.